13 martie 2013

"Un copil năzdrăvan"


Primele semne de întrebare au apărut când am observat o întarziere a vorbirii. În acel moment nu am ştiut că se poate interveni  activ pentru recuperare. Exemplele de copii care au vorbit mai târziu au prelungit starea de inconştienţă în care eram. Astfel, am ajuns la 5 ani şi apoi am intrat în panică.

În toamnă trebuia să mergem la gradiniţă şi noi nu ştiam exact  în ce stadiu de dezvoltare ne aflam. Posibilitatea de a exista şi elemente de autism ne-a speriat şi mai mult, deşi medicul ne încuraja că este un copil cu intelect normal.

După începerea terapiei, Teo a înregistrat progrese evidente, astfel încât speranţa că putem recupera foarte repede a crescut de la lună la lună. Este un copil năzdrăvan, pentru că, asemenea cocoşului din povestea “Punguţa cu doi bani’’, a înghiţit programele din terapie, unul cate unul şi destul de rapid. 

Tata nu avea prea multă răbdare cu un copil care lupta şi chiar reuşea, apropierea de copiii din grădiniţă era un obiectiv urgent şi nemilos de apropiat.

La intrarea în grădiniţă, Teo ştia cum îl cheamă şi unde locuieşte, dar nu punea întrebări. D-na educatoare ne-a încurajat la inceput, dar în scurt timp relaţia a devenit mai mult decât rece, iar speranţele noastre s-au prăbuşit. Cu toate acestea, Teo face în continuare progrese, mai ales pe socializare, şi chiar începe să pună întrebări. Teama de o stigmatizare nedreaptă şi sfaturile de a merge la o grădiniţă pentru copii cu nevoi speciale ne+au descurajat şi mai mult.

Timpul a lucrat însă în favoarea noastră. Am fost cu Teo la o grădiniţă specială, dar o doamnă cu suflet ne-a confirmat că locul lui nu este acolo. Mulţumim celor care ne-au susţinut permanent, mai ales când noi nu aveam curajul să mai sperăm. Dacă până acum credeam că o să cerşim dreptul de a mai sta un an în grădiniţă, acum avem curajul să spunem că la toamnă mergem la şcoală în grupa pregătitoare.

Acum nu vrem să acceptăm că poate luptăm cu o formă de autism. Dar peste ani, poate vom accepta acest lucru şi vom putea considera cazul nostru un exemplu de recuperare reuşită, spunâmd “Am muncit şi am învins, Teo este năzdrăvanul lui tata. Numai noi doi ştim prin ce am trecut…”
Mulţumim Nicoletei pentru cel mai frumos compliment: “Vorbăreţul Teo”.
Semnat: Mama lui Teo
 
Dacă vrei să îl susţii pe Teo, poţi dona o sumă de bani sau poţi direcţiona cei 2 la sută din impozitul anual de venit în următorul subcont deschis de APCA:

Asociaţia de Sprijin pentru Părinţii şi Copiii cu Autism Galaţi 
- Cod de identificare fiscală al entităţii non profit: 29189030
- Cont bancar (IBAN): RO 96 BTRL RON CRT 00G1182207
Telefon contact: 0766417353

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

TE RUGĂM SĂ NE SPUI OPINIA TA !